miercuri, 2 septembrie 2009

Coincidenţe?

La mijlocul lunii august am plănuit o ieşire la o cabană în zona Bran. Nu voi da numele locului, pentru că nu merită. Am vrut sa mergem trei cupluri cu doi copii, pentru o noapte, adică de sâmbătă până duminică. Am întrebat dacă sunt camere libere, ni s-a comunicat că da, sunt. Când am făcut o momandă fermă, am primit următorul răspuns imbecil:

Pentru perioada solicitata de dumneavoastra, respectiv 15-16.08.2009 ( 1 noapte) va putem oferi 2 camere duble si o camera tripla numai pentru minim 2 nopti, in Weekend rezervam pe minim 2 nopti.

Analiza pe text: pentru perioada 15-16 august, ei pot oferi camere doar pentru 2 nopţi! Cum dracu or fi găsit o asemenea exprimare? Sunt curioasă cum băgau ei două nopţi în perioada respectivă. De asemenea, nicăieri nu se menţionează pe site la dânşii şi nici în corespondenţa cu ei că la sfârşit de săptămână închiriază doar pentru două nopţi.
Am încercat noi să negociem cu ei, în sensul că am fi fost ispuşi să luăm două camere pentru 2 nopţi, iar cea de-a treia doar pentru o noapte, că unii mai au şi servicii. Dar am întîmpinat un monument de rigiditate şi de căpoşenie. Vroiau totul sau nimic. În ceea ce ne priveşte s-au ales cu nimic. Iar vila respectivă nici că se va mai afla vreodată între opţiunile noastre.
Am trimis şi o sesizare la ei în acest sens, dar nu vă gândiţi că s-au deranjat să mă sune să lămurim nemulţumirea unui client, la urma urmei.
Se plâng toţi că nu merge 'business-ul'. Cu aşa administrare şi cu asemenea atitudine, prevăd că anul viitor locul va avea un alt proprietar. La mai mulţi!
Un amic îmi spunea că pun prea mult suflet. Dar nu m-am putut abţine. Vrei să cheltui bani şi ei nu vor să ţi-i ia. Nasol. Am înlocuit Branul cu Feldioara şi am fost mai câştigaţi. Şi ca petrecere, ca să nu mai zic de cont...

Apoi, am plecat la mare. La Eforie Nord. Da, în The Land of Choice. Şi culmea ironiei, am fost cazaţi la Hotel Bran!!! Blestemul Branului ne urmăreşte!!! Bu-hu-huuu...
Mulţi îmi reproşează că la aceiaşi bani puteam merge în Bulgaria sau în altă parte. Sunt destul de nelămurită de ce trebuie să plec neapărat la alţii... Dacă cuiva îi place mai mult pe litoralul bulgăresc, de ce trebuie neapărat să fac şi eu la fel? Nu am mers la marea noastră pe banii altora ca să trebuiască să mă justific pentru ce alegeri fac. Merg pe banii mei. Şi comenta o cunoştinţă: dacă fiţoşilor cu Rolls Royce sau cu Lamborghini şi Ferrari le este bine la Mamaia şi sunt mulţumiţi... la o adică eu de ce n-aş fi?
Dar trec peste asta. Am avut apă foarte bună, preţuri bune şi nu mă plâng de prea multe nici la capitolul servicii. (A)Normal, sunt multe goluri, multe lipsuri. Dar raportul calitate-preţ este echitabil de această dată. Mă îndoiesc că la alţii e totul perfect şi că nu au lipsuri. Dar de ce să nu merg la ai noşti, să ştiu că măcar mă pot înţelege cu ei în limba mea şi să le pot spune la o adică ce am de zis. Mă duc să mă umilesc la bulgari care deşi ştiu româneşte şi înţeleg ce spui se fac că plouă. Sau la turci care deşi poate vorbesc să zicem engleza te umilesc pana în pânzele albe dacă e vreo problemă serioasă.
Apa a fost excelentă. Vremea idem.

Într-o dimineaţă au fost câţiva norisori, aşa că am mas la piscina hotelului:


În drum spre mare am văzut şi răsăritul soarelui la munte. Toată lume îl vede la mare. Dar la munte? Ia uitaţi cum arată soarele de dimineaţă. Şi când e mai jos, apare ca o bulină imensă roz-portocalie. Când era chiar ieşit de după linia orizontului, învăluit în negurile dimineţii, părea ca o fantomă. Nici nu am ştiut în primă fază ce e... Abia după câteva clipe am realizat că era soarele. Şi abia când a urcat mai sus am făcut poza...



Şi pe lângă Turnul Eiffel de la ferma 'Hermes' (copia ranchului din serialul Dallas în varianta de Bărăgan), la Bărbuleşti localnicii locuiesc în case netencuite, dar cavourile arată cam aşa:

Şi câte şi mai câte...
La Valea Călugărească, într-o casă cu turnuleţe, stă scris la poartă cu litere de-o şchioapă că acolo locuieşte o femeie cu puteri miraculoase, care citeşte în cărţi de tarot...
Ei, când la îndemâna noastră sunt atâtea minunăţii... la ce să plec să văd minunăţiile altora?