Pagina 100 - Tablou Haiku în quilling

La pagina 100 am un tablou realizat într-o tehnică ce m-a incitat de la bun început și desăvârșită la această doamnă. La bază este quilling, dar acoperit cu o imagine decupată. 


Tabloul se numește Haiku, pentru că la genul acela de poezie m-am gândit când l-am terminat. Nu știu de ce, nu am o explicație logică. 
Mai apoi am răsfoit puțin Wikipedia și am găsit niște informații interesante:

Haiku este un tip de poezie japoneză foarte scurtă. Esența acestui tip de poezie este cutting, tradus în românește nu prin tăiere (ceea ce ar fi fost super în acest context), ci prin penetrare. Aceasta se realizează prin juxtapunerea, alăturarea a două imagini sau idei. 
Forma tradițională a acestui tip de poezie constă în 17 silabe împărțite în 3 versuri. 
Iar referirea la natură este un element esențial, chiar dacă poezia în sine nu este neapărat o poezie a naturii. 

Iar tabloul meu cam cuprinde (uimitor) toate elemenetele (pe cuvânt că nimic nu a fost planificat). Are juxtapuse o imagine decupată și o imagine spiralată, care se completează reciproc. Are 17 elemente: 2 frunze, 3 codițe, 3 elemente semilună și 9 elemente rotunde, grupate în 3 regiuni care pornesc de la aceeași rădăcină. Iar faptul că imaginea reprezintă ceva din natură: un soi de floare sau niște cireșe stilizate (sincer nu am nici cea mai vagă idee ce reprezintă imaginea și nici cum trebuie ținut tabloul: eu l-am așezat inițial cu codițele în sus, dar fiul meu, criticul meu cel mai de preț, l-a întors astfel, certându-mă că nu țin bine tabloul; de asemenea se poate așeza și pe lățime).








Așa arată răsturnat, adică în forma pe care am gândit-o inițial.